BELIN

Atestată documentar în anul 1334, Belinul este una din cele mai importante aşezări secuiești din Transilvania. Reprezintă cea mai sudică localitate din Bazinul Baraolt (Erdővidék), se situează la o altitudine de 420 m deasupra nivelului mării și are un număr total de locuitori care reprezintă 1,19% din locuitorii judeţului Covasna, respectiv 10,49% din populaţia totală a Bazinului Baraolt.

În pofida faptului că se situează pe locul patru în regiune în privinţa numărului de locuitori, pe baza datelor privind evoluţia populaţiei se remarcă în regiune şi în privinţa ritmului de creştere a populaţiei în perioada 1992-2006.

Istoric: Belin

Aşezare a vechiului comitat Trei - Scaune aflată în depresiunea Baraoltului, administrativ aparţine de judeţul Covasna. E situat în partea sud-vestică a judeţului, pe malul drept al râului Olt.

Potrivit tradiţiei în văile Belinul-Mare (Nagybölön), Belinul-Mic (Kisbölön) şi Corlat (Korlátpatak) s-ar fi aflat o aşezare numită Kirtz pustiită de tătari, localitate considerată la origine a fi satul de astăzi. De Belin aparţine şi Belin-Vale situat în valea pârâului Belinul-Mare (Nagybölön).
Prima atestare documentară a localităţii datează din 1334, când este înscrisă în registrul de dijme papale (1332-1337) la pagina 740, sub menţiunea că György Sacerdos de Belen având de plătit doi dinari vechi (banalis). În registrul din 1567 figurează cu grafia Beoleon şi are 130 de case, fiind în acel timp cea mai mare aşezare din Secuime. Această întâietate şi-a păstrat-o şi în jurul anilor 1600.

Potrivit tradiţiei, numele satului ar proveni de la expresia bőv lőn “din belşug” o referire la întinsele suprafeţe agricole şi păduri ce înconjoară aşezarea. Cu timpul cele două vocale lungi “ő” au devenit scurte iar pentru o pronunţie mai uşoară a fost omisă şi consoana “v”.Balázs Orbán consideră forţată această explicaţie; după opinia sa aşezarea poarte numele primului “colonist” (Bölön). Explicaţia este susţinută de lingvişti potrivit cărora numele “Bölön” este un vechi nume bărbătesc din perioada descălecatului maghiarilor.

Resurse locale: Belin

Până astăzi reprezintă resurse naturale nevalorificate apele minerale izvorâte la marginea comunei: apele minerale Zugó, Farkaslaka, cât şi fântâna cu apă sulfuroasă Büdöskút, pe care localnicii o cunosc sub numele de Büdösfürdő. În apropierea acesteia, la poalele pădurii se pot întâlni două fântâni cu debit ridicat, izvoarele Kisbuggyan şi Nagybuggyan, iar lângă pârâul Belin Mare, la 2,6 km de comună izvorul cu debit mare Darázskő(174 l/sec). Apa izvoarelor Buggyan a fost valorificată pentru aprovizionarea cooperativei agricole printr-un sistem de canalizare. 

În valea pârâului Korlát iese la suprafaţă izvorul terapeutic Kénosi, cu apă sulfuroasă. În apropierea izvorului, în 1890 s-a amenajat un bazin, al cărui urme sunt marcate de un mic bazin construit din beton. Acest izvor este numit Büdösfürdő, în cadrul căruia este posibilă cura balneară. În pârâul Sós, se găsesc ape minerale sărate. Acestea au efecte medicinale şi sunt propuse mai ales pentru cure de apă minerală.

Tradiţii: Belin

La dezvoltarea vieţii culturale a comunei, cât şi la menţinerea varietăţii acesteia contribuie sărbătorile şi festivităţile confesionale, activităţile culturale ale instituţiilor de învăţământ, cât şi activitatea primăriei.

Listă tradiţii:

Fărşangul

Înainte de Postul cel mare de Paşti, tineretul se îmbracă în porturi populare şi tradiţionale (bărbătesc şi femeiesc) pe călare şi se străbate străzile localităţii urmaţi de alţi tineri îmbrăcaţi ca „măscărici”. Seara se organizează bal la căminul cultural. Farsangul este o manifestare culturală cu care se pot lăuda locuitorii Belinului, o tradiție cu adevărat vie, care atrage în fiecare an numeroși turiști.

Zilele Belinului

Program care se organizează cu regularitate spre sfârşitul lunii mai şi care implică cei mai mulţi participanţi.

Întâlnirea copiilor din Ținutul Baraolt

Eveniment organizat de către învățătorii claselor I-IV în luna mai a fiecărui an.